admin

În dimineața aceea, Sergiu s-a comportat ca și cum seara precedentă nici nu existase. Fluiera prin bucătărie, își căuta cheile și îmi vorbea pe un ton aproape afectuos. — Ce-ai fost așa tăcută aseară? Te-am prins într-o pasă proastă? Îmi puneam cerceii în fața oglinzii. Observasem că de ani întregi încetasem să mă mai privesc … Read more

Plicul stătea pe masă de câteva minute, însă mie îmi tremurau mâinile prea tare ca să-l deschid. Recunoșteam scrisul imediat — era al Andreei, apăsat și nesigur, ca și cum fiecare cuvânt fusese scris cu greu. Prima propoziție m-a făcut să îngheț. „Acum înțeleg ce s-a întâmplat în noaptea aceea.” Am ridicat privirea spre ea. … Read more

Într-o duminică dimineață, la aproape un an după seara aceea, Victor stătea pe terasa casei cu o cafea în mână și ziarul desfăcut pe genunchi. Era liniște. Genul acela de liniște rară, care nu vine din absența zgomotului, ci din faptul că, pentru prima dată după mult timp, sufletul nu mai duce războaie. Poarta vilei … Read more

În seara aceea, după ce ultimul ecou al pașilor lor s-a pierdut pe alee, Clara a urcat singură în camera bunicii Elena. Nu mai intrase acolo de la înmormântare. Aerul mirosea încă a levănțică și a lemn vechi. Pe noptieră era fotografia aceea pe care o știa de când era copil: bunica în hală, printre … Read more

În seara aceea, după ce au plecat, am rămas mult timp singură în sala de clasă. Scăunelele mici erau răsturnate pe mese, iar pe jos mai rămăseseră câteva creioane colorate și un avion de hârtie uitat într-un colț. Dar eu nu mai vedeam nimic din jur. Îl vedeam doar pe Teodor. Felul în care își … Read more

În serile care au urmat, casa părea diferită. Nu mai era doar locul în care crescusem. Devenise un spațiu plin de întrebări pe care nimeni nu avusese curajul să le rostească ani întregi. Adriana vorbea tot mai puțin. O găseam deseori stând în bucătărie cu o cană de ceai rece în față, privind în gol. … Read more

Mihai a rămas mult timp lângă mormânt, fără să spună nimic. Pământul era încă proaspăt, iar fotografia Laurei părea ireal de vie în lumina slabă a serii. Avea impresia că dacă închide ochii o să-i audă iar pașii prin casă sau vocea strigând-o pe Ilinca la cină. Dar când s-a întors acasă, liniștea l-a lovit … Read more

În prima dimineață după ce Diana a rămas la el, casa părea diferită. Nu pentru că se schimbase ceva vizibil. Ci pentru că, după foarte mult timp, nu mai exista tensiunea aceea rece dintre doi oameni care se cunosc prea bine ca să mai poată minți ușor. Luca vorbea întruna la micul dejun. Despre școală. … Read more

Primarul și-a mutat privirea spre cei trei frați, iar expresia lui s-a schimbat complet. Nu mai avea nimic din zâmbetul protocolar cu care intrase în casă. Vocea îi devenise serioasă. Le-a spus direct că omul pe care ei îl priveau cu superioritate era motivul pentru care el reușise să ajungă unde este astăzi. În bucătărie … Read more

Când ceasul bătu ora opt fix, Andreea intră în apartament cu pași grăbiți, vorbind veselă la telefon și ținând mai multe pungi de cumpărături în mâini. Dar în clipa în care își ridică privirea spre sufragerie, tot entuziasmul îi dispăru. În cameră erau adunați părinții ei, surorile, câțiva prieteni apropiați și chiar doi veri veniți … Read more