admin

Marina și-a ocupat locul la masă cu o liniște care părea ciudată pentru toți cei din jur. Nu mai încerca să convingă pe nimeni de nimic. Nu mai simțea nevoia să răspundă ironiilor sau să se apere. Privea doar. Își privea soacra cum se lăuda în fața invitaților de parcă întreaga seară i s-ar fi … Read more

Marina s-a oprit brusc lângă mormântul proaspăt acoperit. La început a crezut că i se pare, însă vibrația aceea slabă din pământ s-a repetat. Era ca o bătaie surdă, aproape imperceptibilă. A înghețat pentru o clipă. Apoi s-a lăsat în genunchi și a început să dea pământul la o parte cu mâinile. Respira tot mai … Read more

Soarele cobora încet peste sat când Toader a înfipt securea în butuc și s-a oprit din lucru. În jur era liniște, însă în mintea lui răsunau vorbele pe care le auzise în timpul zilei: oamenii erau din nou amenințați, iar cei care veneau să ceară bani deveneau tot mai violenți. Bătrânul și-a șters fruntea cu … Read more

În seara aceea, după ce am privit-o câteva clipe în tăcere, am înțeles că nu puteam să o las să plece singură. Mi-am scos telefonul din buzunar și i-am prins mâna mică și rece într-a mea. Deși în viață trecusem prin negocieri dure și pierderi uriașe fără să clipesc, atunci simțeam cum îmi tremură mâinile. … Read more

În mijlocul restaurantului elegant, printre pahare fine și conversații șoptite, Ana rămase nemișcată câteva clipe privind tava răsturnată la picioarele ei. Sosul se întinsese pe podea, iar câțiva clienți își mutaseră scaunele ca să nu se murdărească. Managerul, cunoscut pentru izbucnirile sale, se apropie imediat cu fața înroșită de furie. — Nu ești în stare … Read more

Am rămas mult timp pe banca din fața tribunalului, cu băiețelul adormit la piept și dosarele încă strânse lângă mine. Cerul era senin pentru prima dată după multe luni. Oamenii treceau grăbiți pe lângă mine fără să știe ce război se terminase acolo, în liniștea aceea. L-am privit pe micuț. Dormea liniștit, cu pumnii mici … Read more

Ușa biroului notarial s-a închis încet în urma Elenei, iar ecoul pașilor ei părea mai puternic decât toate cuvintele rostite până atunci în încăpere. Înăuntru rămăsese liniște. Andreea stătea nemișcată pe scaun, cu dosarul deschis în față și rimelul întins pe obraji. Pentru prima dată de când îl cunoscuse pe Mihai, nu mai vedea imaginea … Read more

Vântul bătea printre cruci când am rămas singur în fața mormântului ei, cu mâinile înghețate și sufletul mai greu decât cerul plumburiu de deasupra mea. Ploaia se întețea, iar pământul ud se lipea de pantofi. Tocmai mă pregăteam să plec când am auzit o voce în spatele meu. — Îmi cer scuze… nu voiam să … Read more

În sala de judecată s-a făcut liniște în clipa în care o fetiță firavă a pășit spre mijlocul încăperii, ținând strâns mâna unei bătrâne. Avea părul răvășit și o rochiță prea mare pentru trupul ei mic, semn că fusese purtată înainte și de altcineva. Pantofii uzați scoteau un sunet timid pe podeaua lucioasă, însă copilul … Read more

După ce ușa liftului s-a închis, apartamentul lui Andrei i s-a părut mai gol decât fusese vreodată. Pentru prima dată după mulți ani, nu și-a mai verificat telefonul și nu s-a mai gândit la întâlniri sau contracte. Tot ce îi rămăsese în minte era mâna mică a Sofiei strânsă în palma lui și privirea speriată … Read more