După ce am ieșit din închisoare, nu am avut acoperiș deasupra capului și am locuit într-o peșteră ascunsă
Ana nu a mai spus nimic. A dat ușor din cap și s-a întors, simțind o strângere în piept. Pașii ei erau grei, dar nu s-a oprit. Nu avea unde să se întoarcă. Rătăcea fără țintă pe străzile satului, evitând privirile oamenilor. Unii o recunosceau vag, șopteau. Alții pur și simplu se holbau de parcă … Read more