Am rămas cu mâna pe ceașca de cafea.
Nu mă simțeam ofensată.
Nici flatată.
Doar surprinsă de cât de repede poate un singur om să te aducă în fața unei alegeri.
Victor nu mă grăbea.
Nu întindea mâna spre mine.
Doar aștepta.
— Dacă ai spus nu deja, spune-mi, zâmbi el ușor. Nu vreau să stric seara.
L-am privit atent.
— De ce ai luat cameră înainte să mă întrebi?
A coborât ochii.
— Pentru că mâine dimineață plec înapoi la muncă. Hotelul era oricum cea mai simplă variantă pentru mine. Și… dacă seara mergea bine, m-am gândit că poate vei accepta să mai stăm de vorbă. Atât.
— Atât?
A zâmbit stânjenit.
— Nu sunt adolescent. Sigur că mi-ar plăcea să fim mai aproape unul de celălalt. Dar nu vreau nimic ce nu îți dorești și tu.
Am respirat adânc.
Ani la rând învățasem că femeile de vârsta mea sunt privite ca și cum ar trebui să fie recunoscătoare pentru orice urmă de atenție.
Nu mai eram dispusă să fac compromisuri doar pentru că împlinisem cincizeci de ani.
— Victor…
— Da?
— Îmi place compania ta.
Fața i s-a luminat.
— Dar nu urc în camere de hotel la prima întâlnire.
N-a insistat.
N-a oftat teatral.
N-a încercat să mă convingă.
A dat doar din cap.
— Îți mulțumesc că mi-ai spus direct.
Ospătarul a adus nota.
Victor a plătit-o fără comentarii, iar apoi am ieșit împreună în ninsoare.
Aerul rece mi-a limpezit gândurile.
Am mers câteva minute fără să vorbim.
La intrarea în parcare s-a oprit.
— Pot să te îmbrățișez?
Am zâmbit.
— Da.
Îmbrățișarea lui a fost scurtă și caldă.
Fără grabă.
Fără promisiuni.
Fără pretenții.
Înainte să urc în taxi, a spus:
— Mă întorc peste trei săptămâni. Dacă atunci vei avea chef de încă o cafea, voi fi bucuros.
— Cred că voi avea.
A doua zi dimineață mi-a trimis un singur mesaj.
„Mulțumesc pentru cea mai liniștită seară pe care am avut-o de mult timp. Drum bun și ție prin viață.”
Nu mi-a scris de zece ori.
Nu m-a întrebat dacă am ajuns acasă.
Nu a făcut aluzii.
Și tocmai lipsa acelei presiuni m-a făcut să aștept următoarele lui mesaje.
Uneori, după cincizeci de ani, dragostea nu începe cu un sărut.
Începe cu un bărbat care știe să accepte un „nu” fără să transforme respectul într-o negociere.