Partea 2
Nu mi-am imaginat nicio clipă că un simplu buchet de flori îmi putea schimba complet ziua.
Curierul a lăsat pe verandă un aranjament impresionant, alcătuit dintr-o sută de trandafiri galbeni. Era atât de mare încât aproape acoperea ușa de la intrare.
Am căutat instinctiv un bilețel.
Nimic.
Niciun mesaj de dragoste, nicio semnătură, doar numele meu imprimat pe eticheta de livrare.
Primul meu gând a fost că soțul meu îmi pregătise o surpriză înainte să plece în delegația de o săptămână. Nu ar fi fost prima dată când încerca să mă facă să zâmbesc de la distanță.
Totuși, după câteva clipe, entuziasmul a început să fie înlocuit de neliniște.
Era ceva care nu se potrivea.
Soțul meu știa că ador trandafirii albi. De când eram împreună, nu-mi oferise niciodată trandafiri galbeni.
Apoi am observat alt detaliu ciudat.
Numărul florilor.
Bonul de la florărie confirma fără nicio îndoială: exact 100 de trandafiri.
Nici unul în plus.
Nici unul în minus.
Nu puteam să-mi desprind privirea de buchet.
Îmi aminteam că trandafirii galbeni au interpretări diferite. Pentru unii înseamnă prietenie și respect, însă în alte locuri simbolizează sfârșitul unei relații sau chiar un rămas-bun fără întoarcere.
Gândul acela mi-a făcut pielea de găină.
L-am sunat imediat pe soțul meu.
Telefonul suna în gol.
I-am trimis mai multe mesaje.
Niciun răspuns.
Am revenit lângă flori, încercând să-mi alung temerile.
Atunci am observat că buchetul nu fusese aranjat la întâmplare.
Fiecare floare ocupa un loc perfect calculat.
Zece rânduri.
Câte zece trandafiri în fiecare.
Totul era aproape impecabil.
Aproape.
În apropierea centrului, trei flori păreau diferite.
Sub petalele lor se vedeau urme discrete de culoare roșie, atât de bine ascunse încât puteau trece neobservate.
Mi s-a făcut rău.
Modelul acela îmi trezea o amintire pe care încercasem ani întregi să o uit.
Fără să mai stau pe gânduri, am luat telefonul și am format numărul poliției.
Am încercat să explic cât mai calm ce descoperisem, deși vocea îmi tremura.
Operatorul m-a rugat să nu ating nimic până la sosirea echipajului.
Deznodământ
În timp ce îi așteptam, priveam neîncetat spre buchetul lăsat pe verandă.
Cu fiecare minut care trecea aveam impresia că florile ascund un mesaj pe care încă nu reușeam să-l descifrez.
O oră mai târziu, liniștea a fost spartă de zgomotul unei mașini care a oprit brusc în fața casei.
În acel moment am înțeles că trandafirii nu reprezentau adevărata amenințare.
Ei fuseseră doar avertismentul.
Iar ceea ce urma să aflu avea să schimbe pentru totdeauna tot ce credeam despre căsnicia mea.